Spațiul nostru de lucru nu este un loc încadrat strict de niște pereți prevăzuți cu ferestrele plasate către Nord și luminatoare în plafon. Cu toate că așa ar trebui. Dar camera fiecăruia conține câte un birou-masă de lucru, șevalet, trepied, calculatoare și tablete grafice performante. Enya mea are bucuria ca, fiind elevă -și încă una strălucită- la Liceul de Arte Plastice, să beneficieze de spațiile de creație și lucru de acolo. Așa că atelierul se extinde dincolo de casa noastră, prefăcându-se în mai multe ateliere-subordonate. Pentru că atelierul este locul sacru al ideilor necreate (încă), pe cale de a fi dezvăluite (poate). Atelierul este o a doua casă a unui artist, chiar dacă e situat în propria casă. Sau este prima dintre ele. Și dacă e așa, vă invit la o scurtă incursiune printre câteva din lucrările semnate Enya Pete. Colegii mei, artiști plastici și critici de artă, profesori serioși și de renume, români și internaționali, i-au acordat câteva premii importante pentru Grafică și Pictură, anul acesta. Să vedem și pentru ce.
Eu o felicit pe scumpa noastră Enya pentru tot ce creează, pentru bucuria cu care desenează și pictează, pentru realizări și premii. Atât ca artist plastic, ca profesoară de educație plastică și ca mamă. Pentru că Enya știe ce vrea și ce trebuie, are inteligența și hărnicia necesare pentru valorificarea unui talent special. Nu pierde vremea. Pot spune că desenează nonstop. Chiar și când citește sau când e cu prietenii la o cafea. E pasionată și mă bucur că-și va face o profesiune din pasiune.
La finele clasei a X-a, îi doresc sănătate maximă, spor, succes mai departe la școală, baftă și multă, multă fericire. Nu doar ca artist, evident, ci în toate cele. Cât mai multă fericire și cât mai rotundă, o fericire care s-o împlinească perfect ca om.